DIICOT a destructurat o reţea mamut care realiza interceptări ilegale de convorbiri telefonice, discuţii ambientale şi SMS-uri. Cazul este o premieră la nivelul Ministerului Public, potrivit procurorului-şef al DIICOT, Codruţ Olaru.

În cursul dimineţii de joi au fost efectuate 53 de percheziţii domiciliare în Bucureşti, Iaşi, precum şi în judeţele Ilfov, Mehedinţi, Cluj, Timiş, Bacău, Botoşani, Suceava, Argeş, Alba, Hunedoara, Satu Mare, Buzău, Arad, Sibiu, Galaţi, Neamţ, Ialomiţa, Dolj şi Vâlcea.

Peste 80 de persoane urmează să fie audiate de procurori, fiind suspectate de săvârşirea de infracţiuni informatice şi de infracţiuni prevăzute de Legea privind siguranţa naţională. Dintre acestea, 50 de persoane au deja calitatea de învinuiţi.

De asemenea, peste 35 de persoane - până în prezent - urmează a fi audiate în calitate de părţi vătămate, fiind ascultate ilegal. Surse judiciare au declarat pentru Gândul că în general interceptările erau solicitate de soţi care îşi suspectau de infidelitate partenerul de viaţă, de amanţi care aveau bănuieli că sunt "traduşi" sau de oameni de afaceri care nu aveau încredere în parteneri.

Printre aceştia, s-ar afla şi o judecătoare care se considera înşelată de soţul său. Ancheta este însă în curs şi pot apărea elemente noi.

Ce puteau face softurile folosite

Incerceptările se făceau, în principal, prin intermediul unor softuri. DIICOT a informat că "învinuitul Oproiu N. a deţinut, a utilizat şi a comercializat, direct şi prin intermediul reţelei internet, produse software destinate interceptării ilegale a comunicaţiilor, transmisiilor de date efectuate prin intermediul terminalelor de telefonie mobilă, precum şi a discuţiilor ambientale, programul fiind compatibil cu aproape toate dispozitivele care folosesc un sistem de operare de tipul Symbian sau Windows Mobile, inclusiv cu cele tip BlackBerry sau iPhone". Anchetatorii spun că softul, cumpărat din Thailanda cu câteva sute de euro era disponibil în varianta Light şi variantele avansate Pro şi ProXRecorder.

Varianta Light asigura transferul de pe telefonul monitorizat a informaţilor privind numerele de telefon apelate şi cele care au apelat telefonul monitorizat, durata convorbirilor efectuate, ş transmiterea către un cont anterior configurat a conţinutului SMS-urilor primite/transmise de la telefonul ţintă. Varianta Pro a programului asigura în plus ascultarea comunicaţiilor ambientale iar varianta ProX asigura şi ascultarea convorbirilor telefonice purtate cu ajutorul telefonului ţintă.

În prealabil, programul asigura transmiterea unui SMS de avertizare la iniţierea/primirea unui apel telefonic. Aplicaţia conferă utilizatorului posibilitatea monitorizării comunicaţiilor şi discuţiilor ambientale purtate de la terminalele vizate, precum şi a transferului neautorizat de date din sisteme informatice.

Şeful DIICOT: Softul era folosit şi de agenţii de detectivi

Procurorul-şef al DIICOT Codruţ Olaru a declarat pentru Gândul: "Cazul este extrem de complex şi, fără discuţie, reprezintă o premieră nu doar la nivelul DIICOT, ci şi la nivelul Ministerului Public. Ancheta este în curs şi mai avem foarte multe persoane de audiat, de aceea nu putem oferi încă mai multe informaţii".

La întrebarea ziarului Gândul dacă printre utilizatori se aflau şi agenţii de detectivi, procurorul-şef Codruţ Olaru a precizat: "Da, există informaţii, chiar indicii temeinice că sunt şi câteva agenţii de detectivi care utilizează acest soft".

431 de agenţii cu 1.050 de detectivi

Potrivit legii, agenţiile de detectivi nu au dreptul să desfăşoare activităţi de acest gen.

De altfel, pe paginele de web ale unor agenţii, se menţionează că nu realizează interceptări întrucât acest lucru este infracţiune.

Liviu Spânu, detectiv şi administrator al unei agenţii de detectivi din Bucureşti, a declarat pentru Gândul: "Noi nu putem să prestăm asemenea servicii pentru că sunt ilegale. Avem Legea 329/2003 care reglementează activitatea noastră. Am auzit de acest caz la care faceţi referire, de interceptări prin intermediul unor softuri, dar nu am auzit să fie implicaţi detectivi particulari".

Laurenţiu Florea, detectiv şi director al unei agenţii de detectivi din Bucureşti, a precizat pentru Gândul: "Noi nu avem dreptul de a face aşa ceva, ci doar tipul de investigaţii care sunt prevăzute de lege, cele clasice: filaj, fotografii etc. Avem o licenţă dată de IGPR şi trebuie să respectăm anumite condiţii".

Până pe data de 4 mai 2010, IGPR a dat licenţă de funcţionare pentru 431 de agenţii cu 1050 de detectivi.