Peste 60% dintre comune şi mai mult de 30% dintre oraşele României riscă să-şi piardă statutul. Echipe de inspectori guvernamentali au început, încă din iunie, să evalueze situaţia financiară a primăriilor din toată ţara.

Primari şi consilieri locali mai puţini, oraşe transformate în comune şi comune „retrogradate” la rang de sat. Asta prevede un  proiect de lege aflat în acest moment în dezbaterea Senatului.

Initiaţorul acestuia, senatorul PDL Nicolae Dobra, spune că noua reglementare va reduce cheltuielile legate de plata salariilor angajaţilor din administraţiile locale şi că va stopa intrarea în faliment a unor administraţii locale, care, în prezent, sunt în imposibilitate de plată.

În timp ce reprezentanţii Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI) au precizat că susţin o „recalibrare a a dimensiunilor unităţilor administrativ - teritoriale din România”, însă numai după realizarea unor studii care să ţină cont de toţi factorii (geografici, demografici, economici şi sociali), surse guvernamenlate au precizat pentru EVZ că proiectul este dorit de executiv. Doar că, primarii care îşi văd ameninţate scaunele, nici nu vor să audă de o asemenea reglementare.

Cert este faptul că inspectorii guvernamentali au fost trimişi în teritoriu, încă din luna iunie, pentru a evalua situaţia financiară a primăriilor din toată ţara.

Locuitorii comunelor ar putea deveni simpli săteni

„După ce legea va intra în vigoare, prefectul va stabili centrele de comună, urmând ca celelate comune să devină sate şi să se alipească unde doresc cetăţenii, organizându-se şi un referendum în acest sens. Primarii şi consilierii locali din comunele care se vor desfiinţa vor dispărea. Prin urmare, nu se vor mai plăti salarii, ceea ce înseamnă că vor rămâne mai mulţi bani de investiţii”, a explicat senatorul Dobra.

În plus, a subliniat acesta, primarul comunei îşi va desemna câte un reprezentant în fiecare sat arondat. Acesta din urmă va putea să emită adeverinţe şi alte acte, va aduna pe hârtie „problemele” localnicilor şi le va duce primarului. Şi astfel se va reduce şi birocraţia, a mai arătat senatorul.

Mai mult, potrivit proiectului de lege, pentru a-şi păstra statutul, o comună trebuie să fie populată cu cel puţin 5.000 de cetăţeni cu drept de vot. Iar statisticile MAI arată că, în acest moment, nu mai puţin de 2.102 comune dintre cele 2.630 existente au mai puţin de 5.000 de locuitori. „Vă dau un exemplu concret. În judeţul Alba se poate desfiinţa comuna Sâncel, care se poate alipi oraşului Blaj, iar satul Pănade, care aparţinea de comuna Sâncel, se va putea alipi comunei Şona. Aşa ne-am gândit noi că s-ar putea rezlova problema în acest judeţ”, a exemplificat Nicolae Dobra.

Oraşul trebuie să aibă minimum 10.001 locuitori

Dacă proiectul său de lege va fi adoptat şi va intra în vigoare, nu doar mare parte dintre comune, ci şi o parte dintre oraşe riscă să fie decăzute din rang. Adică, tranformate în comune. Motivul: proiectul de act normativ prevede că un oraş va trebui să aibă cel puţin 10.001 locuitori.

Şi, potrivit Institutului Naţional de Statistică, 117 oraşe din cele 317 existente numără mai puţin de 10.000 de locuitori. „Care este problema că nu vor mai fi oraşe, vor deveni comune, dacă nu mai găsesc vreo localitate dispusă să se alipească lor sau nu vor dori să se alipescă la alt oraş? După ’90 a existat bum în ceeea ce priveşte înfiinţarea de oraşe şi comune. Oamenii trebuie să înţeleagă că, în cazul în care nu se va face această schimbare, primăriile vor da faliment şi nu vor fi bani de investiţii, pentru că  se vor  plăti în continuare multe salarii în administraţia publică”, îşi argumentează iniţiativa senatorul Dobra.

Prevederile actului normativ s-ar putea aplica din 2012

Mai mult, „noua structură administrativ - teritorială ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2012, iar alegerile locale şi generale din acel an se vor face pe structura rezultată în urma reorganizării”, se precizează în proiectul de lege aflat în dezbaterea senatului.

Astfel, potrivit lui Dobra, peste doi ani, când se vor organiza noi alegeri locale se vor amenaja mai puţine secţii de votare.

Oficialii Ministerului Administraţiei şi Internelor  - instituţie care ar trebui să pună în aplicare actul normativ şi care se ocupă şi de organizarea alegerilor locale - au transmis, prin intermediul Direcţiei de Informare şi Relaţii Publice că „ministerul susţine o recalibrare a dimensiunilor unităţilor administrativ-teritoriale din România, astfel încât să realizeze atât o gestionare eficentă a treburilor comunităţilor respective, cât şi o reducere a costurilor de funcţionare a administraţiilor locale”.

„Totuşi, o astfel de recalibrare nu poate fi realizată doar pe baza unui singur criteriu, acela al numărului populaţiei, ci trebuie să ia în considerare mai multe elemente care diferenţiază categoriile de unităţi administrativ-teritoriale, iar unul dintre aceste elemente este relieful. De exemplu, specificul comunelor din zona de munte sau din Delta Dunării diferă de cel al comunelor din zona de şes”, au explicat reprezentanţii MAI.

Şi, în opinia acestora, ar trebui luată în considerare infrastructura deja existentă, investiţiile în infrastructură aflate în curs de realizare, dar şi să se ţină cont de elementele de cultură şi de tradiţiile locale, înainte de a decide o reorganizare administrativ-teritorială.

Inspectorii guvernamentali au pus ochii pe câteva localităţi

La începutul lunii iunie, inspectorii guvernamentali au vizitat mai multe localităţi din judeţul Vâlcea, printre care şi comuna Runcu. Aceştia  vroiau să vadă cum se descurcă localitatea, din punct de vederea financiar şi dacă se impune transformarea ei în sat. Fiecare primar în parte s-a uitat la inspectori cu speranţă şi a zis ce avea pe suflet.

În general, edilii au explicat că n-au de unde. Oamenii de la guvern au rămas însă ţepeni, au pus degetul pe restanţe, au întors sărăcia pe toate părţile, au cântărit-o în palme şi duşi au fost. De atunci, vântul care bate dinspre Capitală către Runcu aduce vorbe despre o „reorganizare administrativă”, potrivit căreia localitatea - în loc să primească bani - ar urma să fie alipită comunei Dăeşti, aflată la vreo 15 kilometri distanţă, cu scopul unic de a face un pic de economie. (Vlad Odobescu)

Noii orăşeni şi-ar putea schimba din nou buletinul

Multe oraşe nu depăşesc 5.000 de locuitori şi, cu toate acestea, au statut de zonă urbană, iar locuitorii plătesc taxe şi impozite „de oraş”, deşi nu au un venituri mari şi economia urbei e la pământ. Povestea oraşelor tinere din România este un amestec nefericit de sărăcie, mizerie, nădejde şi oportunism politic.

Totul a început prin 2000, când politicenii au propus, pe bandă rulantă,  înfiinţarea de noi oraşe. Aşa partidele câştigau voturi, iar oamenii sperau că vor atrage fonduri şi investiţii cu nemiluita. În plus, oamenii credeau că, odată scăpaţi de statutul de comună, fondurile europene se vor revărsa nestăvilite. În schimb, s-au ales doar cu taxe şi impozite mai mari, în timp ce serviciile au rămas la nivel de localitate rurală.

De exemplu, în localitatea Răcari, judeţul Dâmboviţa, majoritatea celor aproximativ 6.600 de locuitori şi-au dat seama că a deveni orăşeni nu înseamnă că vor avea peste noapte apă curentă, baie în casă şi străzi modernizate. Câteva blocuri gri cu câte patru etaje şi cu tencuiala burduşită sunt cele mai înalte clădiri din Răcari. Pe partea cealaltă a şoselei sunt doar case, despărţite de şosea de garduri din uluci.

„Mi se pare că nu e încă oraş, dar impozitul e de oraş. Nu avem apă, canalizare. Nu e deloc canalizare, dar avem pretenţii de oraş. Eu am noroc că mi-am tras singură apă”, a povestit Maria, care şi-a montat o instalaţie care-i scoate apa din fântână şi i-o aduce în casă.