"Sunteţi români?", ne-a întrebat Maria (aşa s-a prezentat), zâmbind larg, parcă pentru a i se vedea cei doi incisivi de aur. "Ce? V-am stricat ziua, nu? Dumneavoastră vă plimbaţi bine îmbrăcaţi prin Bruxelles şi apare deodată un cerşetor ţigan. Şi ce vreţi să fac? Să fur, să dau în cap?" , a continuat ea, ţinându-se cu mâna dreaptă de fusta cu model floral şi măsurându-ne din ochi.

În Bruxelles câştigă, din cerşit, până la un salariu mediu net pe economie din România în fiecare zi

Este de trei-patru luni în Bruxelles, stă într-un apartament închiriat undeva la marginea oraşului, alături de alte cinci persoane, pentru care plătesc toţi 800 de euro, în timp ce ea câştigă între 150 şi 300 de euro pe zi, după cum ne-a povestit, adică aproape un salariu mediu net pe economie în România, care este de circa 340 de euro. Vine din Capitală, din zona Progresul, şi are doi băieţi, unul de doi ani, altul de 10. "Credeţi că nu aş vrea să muncesc? Nu mă ia nimeni. Atunci stau şi cer", a explicat ea, după care a cerut o ţigară.

Maria nu este însă decât una dintre sutele, poate miile de persoane cu cetăţenie română care cerşesc pe principalele artere din capitala Uniunii Europene, oraş cu o populaţie de un milion de locuitori care ajunge la 1,8 milioane dacă se ia în considerare întreaga zonă metropolitană a Bruxelles-ului.

Cerşetorii preferă zonele din jurul instituţiilor europene

În principalele zone ale centrului capitalei europene, la ieşirea din staţiile de metrou, în apropierea celor mai importante instituţii europene, respectiv Comisia Europeană şi Parlamentul European, se află, poziţionaţi strategic, ţigani de cetăţenie română care întind mâna spre trecătorii încă surprinşi de noii "musafiri". În cel mai important oraş european, în care aproape toate statele lumii au câte trei ambasade - una bilaterală, în Belgia, una la UE şi una la NATO - România este reprezentată, la nivelul străzii, de cerşetori.

De la principala intersecţie din zona Arts-Loi, în care se află, ironic parcă, ambasada României la UE, la ieşirea din staţia de metrou Schuman, aflată la nici cinci metri de clădirea Berlaymont, care găzduieşte Comisia Europeană, centrul Bruxelles-ului este plin de cerşetori români.

Unii stau cu mâna întinsă, pur şi simplu, apelând la mila trecătorilor, alţii stau cu un copil în braţe, cu un căţeluş acoperit pe jumătate de o pătură murdară sau cântă la acordeon, cum e cazul teraselor din imediata apropiere a Parlamentului European, unde, dacă aud vorbindu-se limba română, cei doi acordeonişti, obişnuiţi ai locului, încep să cânte "Puşca şi cureaua lată".

"Păi ce, avem steagu' României pe noi?"

"Ne câştigăm pâinea, nu? Nu cerşim, cântăm. Cine dă, bine. Cine nu, nu. Nu dau în cap. Cânt", explică Sorin, trecut de 40 de ani, venit în Bruxelles acum un an şi jumătate de undeva de lângă Galaţi. "Ascultăm ce vorbesc. La italieni ştim Tarantela, de exemplu. Când aud o melodie de acasă, li se face dor şi scot portofelul, ne dau bani... Euro cu euro se adună", a continuat el.

"Azi eu şi cu Grecu' (Grecu' a lucrat ca muncitor necalificat pe câteva şantiere din Grecia, până acum trei ani) am făcut doar 50 de euro. O zi proastă", a adăugat el. Întrebat dacă s-a gândit vreodată că face o imagine proastă României, Sorin a zâmbit împăciuitor: "Păi ce, avem steagu' pe noi? Cerşim? Nu! Şi nici nu cântăm prost, că i-am auzit pe alţii, tot români, storceau acordeonul de parcă....".

În Bruxelles sunt peste 1.000 de români care lucrează în instituţiile UE

În Bruxelles locuiesc circa 40.000 de români, conform datelor ambasadei României din Belgia. Cei mai mulţi dintre ei, "nucleul dur", fiind "valul" de după 2003, cei mai mulţi lucrând în construcţii şi servicii în zona metropolitană a capitalei Uniunii.

Dacă la nivelul străzii România este percepută prin intermediul cerşetorilor, la nivelul instituţiilor situaţia este cu totul alta. În oraşul în care 5% din populaţie lucrează pentru (şi este bine plătită de către) instituţiile europene, România are circa 1.000 de cetăţeni care lucrează în aparatul birocratic din Bruxelles, cărora li se alătură alte câteva mii care lucrează în mediul privat. Nici în mediul universitar România nu este prost reprezentată: la Université Libre de Bruxelles (circa 20.000 de studenţi în total) învaţă peste 250 de studenţi români. În total, mediul universitar din Belgia include peste 500 de profesori universitari, lectori, asistenţi, preparatori şi studenţi români.

"Dacă şi-ar fi dat demisia, la fel ca ceilalţi doi, nu s-ar mai fi chemat acum cazul Severin"

La nivel oficial, românii sunt reprezentaţi în UE de către cei peste 1.000 de români care lucrează pentru instituţiile UE din Bruxelles, care îi au drept vârf de lance pe comisarul european pe probleme de agricultură, Dacian Cioloş (poate cel mai apreciat român din Bruxelles, după cum reiese atât din discuţiile oficiale, cât şi din cele neoficiale purtate pe holurile instituţiilor UE), şi pe cei 33 de europarlamentari români, majoritatea, din păcate, cunoscuţi fie pentru dezinteresul faţă de dezbaterile europene (care rezultă din numărul de prezenţe în plen, cum ar fi cazurile lui Vadim Tudor şi George Becali), fie pentru cazul Severin.

"Ceea ce a deranjat a fost faptul că nu şi-a dat demisia. Este un profesionist. Toţi îl ştiau, măcar din auzite. Dar trebuia să pună capăt, în mod onorabil, acestui scandal care a zguduit mediul politic din Bruxelles. Dacă şi-ar fi dat demisia, la fel ca ceilalţi doi, nu s-ar mai fi chemat acum cazul Severin", ne-a declarat un înalt oficial român, în cadrul unei discuţii informale.
"Pe holurile din Berlaymont (sediul Comisiei Europene) circulă deja o glumă, apropo de suma de 12.000 de euro pentru a depune amendamentul: a stricat piaţa", a adăugat el.

PE ar putea introduce în scurt timp "amendamentul Severin"

În scurt timp, Parlamentul European ar putea adopta un act normativ, numit pe holuri şi prin birourile PE "amendamentul Severin", conform căruia în momentul în care un europarlamentar este cercetat, din anumite motive, de către organismele abilitate ale ţării de provenienţă sau ale UE, să i se suspende dreptul de vot. "Dreptul de vot nu poate fi anulat prin regulament sau prin lege. Este câştigat prin voturile electorilor. El trebuie însă suspendat în astfel de situaţii, pentru a evita ceea ce se întâmplă acum, când un europarlamentar, din nefericire român, are în continuare drept de vot deşi este anchetat", a explicat oficialul român.

Cazul Severin a readus în prim-plan pericolele lobby-ului

Cazul Severin a agitat nu doar mediul politic din Bruxelles, ci tot ceea ce înseamnă industria lobby-ului. "E român, nu? Deci ştiţi cazul. Pot să vă spun doar atât: lobby-ul, ca instituţie, este extrem de important în UE. Fiecare voce trebuie auzită, oricât de măruntă ar fi. Nu se face pe bani, ci pe contracte. Eu nu dau bani. Ofer servicii", a declarat CEO-ul uneia dintre cele mai mari trei firme de lobby din Bruxelles, care a recunoscut că sunt şi unele "cauze" pentru care refuză să militeze, cum ar fi cele din industria tutunului.

"Până acum firmele care făceau lobby puteau, opţional, să se treacă pe lista oficială. Cel mai probabil trecerea pe listă va deveni obligatorie. Lobby-ul, indiferent cum este văzut la voi sau în alte state în curs de dezvoltare, nu are legătură cu traficul de influenţă. Este o artă... dacă vreţi. Arta de a demonstra, credibil, în cifre, că există şi alte informaţii importante, în afară de cele propuse de Comisie. Fără lobby vocile a zeci de milioane de persoane din UE, poate, nu ar fi niciodată auzite acolo unde contează, în CE şi în PE. Noi toţi avem nevoie de UE iar UE are, cu siguranţă, nevoie de noi", a adăugat CEO-ul, privind pe fereastra clădirii în care firma sa ocupă trei etaje, la o chirie de circa 250 de euro pe metrul pătrat, nivel ridicat datorită apropierii de principalele instituţii europene.